Colosseum – Roma

Arhitectura lumii

Colosseum – Roma

Colosseum-ul din Roma este cea mai impresionanta cladire-ruina a Imperiului Roman. Cunoscut initial sub numele de “Amfiteatrul Flavian”, Colosseum-ul era cea mai mare constructie a vremurilor sale si astazi este cel mai mare amfiteatru antic care poate fi vizitat.

Povestea simbolului Imperiului Roman începe cu Nero. Deși preocupat cu lucrările publice, și-a distrus popularitatea prin lăcomia cu care și-a realizat propiile monumente de arhitectură. Pe terenul dintre colinele Esquilin și Caelius a început să-și constriască imensul Domus Aurea (”Palatul de aur”) cu parcuri, lacuri, colonade, statui, opere de artă aduse din Grecia și o statuie colosală de 36 de metri care îl reprezenta pe el însuși. După moartea lui Nero fildeșul, aurul și tot ceea ce era mai prețios a fost scos. Deși Vespasian a continuat să locuiască într-o aripă a Domus Aurea, devenit motiv de scandal, o mare parte din complex a fost distrusă. Nero lăsase finanțele Imperiului secătuite, iar situația amenința să degenereze. Vespasian pentru a mai face locuitorii Romei să uite de dificultăți a luat decizia de a construi un amfiteatru în care să-și țină supușii mulțumiți, după cum spunea și celebrul dicton ”panem et circenses” (pâine și circ). Un lac a fost dezafectat pentru a se asigura spațiu pentru amfiteatru, iar băile au fost acoperite de cele ale lui Titus și mai târziu de cele ale lui Traian.

 Amplasarea Colosseum-ului pe fosta propietate a lui Nero a fost o idee foarte bună: bazinul vechiului lac forma o arenă naturală, în timp ce faptul că o parte din detestatul Palat de Aur urma să să fie destinată uzului public și devertismentului a sporit popularitatea lui Vespasian. În anul 70, după ce Marea revoltă evreiască a fost înfrântă, iar Tempulul din Ierusalim jefuit, o parte din pradă a fost folosită pentru a finanța marea construcție. În anul 80 a fost ianugurat Amfiteatrul Flavilor, care si atunci și acum era cunoscut drept Colosseum, nume ce vine de la statuia lui Nero care se afla în apropiere. Pentru a suprima amintirea lui Nero, prin adăugarea unei coroane solare statuia devine Colossus Solis, adică un omagiu zeului soare, Sol. Arena (cuvânt ce provine din latinescul harena, adică nisipul galben ce se afla pe ringul unde se desfășurau competițiile) se acoperea cu velarium, o pânză susţinută de o serie de scripeți, având în mijloc o deschizătură circulară. 1000 de arinari romani manevrau pânza, astfel încât soarele şi ploaia să nu afecteze asistența.

Podeaua, aşezată peste tuneluri subterane (hypogeum) formate de ziduri trainice, se compunea din plăci mari din lemn, deasupra cărora se punea nisip galben. Atât hypogeum-ul, cât şi amfiteatrul comunicau cu exteriorul prin alte tuneluri, permiţând, pe de-o parte, intrarea nestingherită a împăratului şi a aleşilor săi, iar pe de altă parte, accesul gladiatorilor şi al animalelor. Cu ajutorul scripeţilor şi al unor lifturi speciale, animale şi decoruri erau aduse din subteran pe podeaua arenei.

Cu o capacitate de 60.000 de locuri pentru spectatori, Colosseumul a fost folosit deopotriva pentru luptele intre gladiatori, dar si pentru alte “spectacole”, cum ar fi reconstituirea unor batalii celebre, vanatoarea de animale, executiile si interpretarea de drame clasice mitologice. Aproximativ 500.000 de oameni si peste un milion de animale salbatice si-au pierdut viata in cadrul jocurilor din Colosseum.
 
De formă eliptică, Colosseum-ul măsoară 187 de metri pe axa mare (aproximativ lungimea a doua terenuri de fotbal) şi 155 de metri pe axa mică (aproximativ latimea a doua terenuri de fotbal), în timp ce arena propriu-zisă are 76/44 m. Faţada amfiteatrului se înalţă până la 49 de metri (aproximativ de inaltimea unui bloc cu 15 etaje) şi se formează din trei etaje din piatră de travertin în combinaţie cu alte materiale (pietrele se legau cu mortar şi cu clame din fier), fiecare etaj cu câte 80 de arcuri, peste care a fost adăugat un al patrulea rând cu ferestre. De fapt, zidurile care astăzi se văd sunt cele din interiorul amfiteatrului de altădată.
 
”Atâta timp cât Colosseum-ul există și Roma va exista. Când Colosseum-ul va cădea, Roma va cădea, iar când Roma se va prăbuși, lumea întreagă va face la fel”. 
 
Byron

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *